Investiții suplimentare de un miliard de euro anual în rețelele electrice de distribuție ar putea reduce factura finală a consumatorilor casnici cu până la 25% până în 2035, în timp ce aproximativ două treimi din această reducere ar putea fi obținută încă din 2030. În același timp, prețurile energiei pe piața angro ar putea scădea cu peste 40%, ceea ce s-ar reflecta atât în facturile populației, cât și în costurile suportate de companii, potrivit unui studiu realizat de Valorem la comanda operatorilor de distribuție.
Industria avertizează că actualul cadru de reglementare nu stimulează investițiile, iar România riscă să piardă tot mai multe investiții industriale din cauza prețurilor ridicate la energie și a infrastructurii insuficient dezvoltate.
Datele fac parte dintr-un studiu realizat de Valorem la comanda distribuitorilor de energie și au fost prezentate de Raffel Volker, CEO E.ON România și președintele Federației ACUE, în cadrul forumului regional FOREN 2026.
În cazul consumatorilor non-casnici, efectul ar fi chiar mai mare.
„În ceea ce privește consumatorii non-casnici, prețul energiei ar putea să scadă și mai mult, cu 40%, până în 2035, ceea ce este extrem de relevant, pentru că ei nu plătesc atât de mult pentru componenta fixă și impactul e chiar și mai mare”, a declarat Raffel Volker.
Pentru ca aceste beneficii să poată fi obținute, operatorii de distribuție susțin că este nevoie de un cadru de reglementare care să permită atragerea capitalului privat și accelerarea investițiilor.
„Astăzi, valoarea investițiilor este cam de 500 de milioane de euro la nivel național. Dacă am avea un cadru de reglementare atractiv pentru bani privați, ar fi posibile investiții adiționale de 1 miliard de euro. Asta este provocarea noastră. În buget nu sunt suficienți bani pentru toate investițiile. Fonduri europene deja am atras la maximum, trebuie să atragem și bani privați. Și ar fi posibil acest lucru printr-un cadru de reglementare mai potrivit. Studiul Valorem spune că fiecare euro investit aduce o creștere de 10 euro adițional în PIB, factorul de multiplicare fiind 1 la 10 în fiecare an.
De ce se întâmplă asta? Parțial, este un euro investit, care ajunge firma prestatoare de servicii și ea reinvestește, câștigă salarii ș.a.m.d. Atunci, o parte din acest factor este factorul de multiplicare obișnuit, ca și la alte investiții. Dar aici avem un impact adițional, putem să micșorăm costul de energie și prin asta să avem un impact mai mare. Așa ajungem la 1 la 10.
Dacă facem aceste investiții, putem să conectăm mai multe regenerabile și putem să conectăm toate bateriile. Și putem să conectăm și alt consum adițional,” a adăugat Volker.
Rețelele vechi limitează dezvoltarea economiei
Problema nu este doar una tehnică. În multe zone ale României, rețelele electrice au o vechime de peste 40 de ani, ceea ce înseamnă pierderi mai mari, costuri de exploatare ridicate și o capacitate limitată de a conecta noi investiții.
Raffel Volker spune că lipsa fondurilor începe deja să afecteze dezvoltarea unor proiecte economice.
„De exemplu, în Moldova, avem acum firme care vin și cer o racordare. Dar cum banii noștri de investiții sunt limitați, nu mai avem și pentru ei. Avem să rezolvăm regenerabilele, dar nu mai avem bani pentru a conecta stocări, bateriile mari, nici fabrici noi sau centre de date și așa mai departe. Și avem cereri de la fabrici, avem cereri de stocare, avem cereri de centre de date,” a menționat președintele ACUE.
România pierde investiții din cauza energiei scumpe
Problema depășește deja sectorul energetic și începe să afecteze competitivitatea economiei românești.
România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru consumatorii non-casnici. Pentru numeroase ramuri industriale, energia reprezintă unul dintre cele mai importante costuri de producție, iar diferențele de preț față de alte state europene sau din afara Uniunii pot decide amplasarea unei investiții.
Reprezentanți ai mediului de afaceri avertizează că investitori care analizau România aleg tot mai des alte destinații unde costurile cu energia sunt mai reduse. În același timp, unele companii analizează relocarea unor capacități de producție către Turcia sau Maroc, unde costurile totale de operare sunt mai competitive. În competiția pentru investiții industriale, energia a devenit unul dintre criteriile decisive, iar infrastructura electrică insuficient dezvoltată accentuează dezavantajul României.
Reglementarea actuală limitează investițiile în rețele
Operatorii de distribuție susțin că una dintre cauzele deficitului de investiții este politica de reglementare din ultimii ani, orientată spre menținerea tarifelor de distribuție la un nivel cât mai redus.
Întrebat dacă investițiile suplimentare s-ar reflecta într-o creștere a tarifelor de distribuție plătite de consumatori, Raffel Volker a răspuns:
„Prin investiții sunt două efecte în distribuție. Unul este că, dacă investești bine, poți să ai operațiuni mai eficientă. Atunci, dacă rețeaua este mai nouă, ai mai puțin de cheltuit cu mentenanța. Deci, parțial, avem și acest efect pozitiv. Și al doilea este că, dacă se acceptă propunerile pe care le-am dat – sunt câteva lucruri inutile pe care le facem în momentul de față, de exemplu, frecvența de citire a contoarelor și alte lucruri pe care putem să le tăiem – rezultatul ar fi să rămânem cam cu același tarif de distribuție pe care îl avem astăzi.”
El a amintit despre solicitările mai vechi ale industriei, care să permită investiții mai mari: o creștere a RRR (Rata de Rentabilitate Reglementată, care este acum de 6,94% – n.red), stimulente pentru toate investițiile în rețele, nu doar pentru o parte, actualizarea bazei de active reglementare cu rata reală a inflației, nu cu cea prognozată (care e mult mai mică), recunoașterea unor costuri operaționale, în special cele legate de cybersecurity.
Concluzia distribuitorilor este că România încearcă să protejeze factura de astăzi prin limitarea tarifelor de distribuție, însă această strategie riscă să mențină pe termen lung unul dintre cele mai ridicate niveluri ale prețului energiei din Uniunea Europeană. În lipsa unor investiții consistente în rețele, costurile sistemului rămân ridicate, energia regenerabilă este integrată mai greu, iar economia pierde investiții și competitivitate.
